- Știință
- Tehnică
- Agrotehnică Utilaje Agricole
- Apicultură
- Autovehicule Locomotive
- Construcții
- Electronică Electrotehnică
- Gastronomie Industrie Alimentară
- Mecanică Hidraulică
- Metalurgie
- Zoologie Zootehnie Veterinară
- Arhitectură Urbanism
- Dendrologie Industria Lemnului
- Croitorie Textile Pielărie
- Ecologie
- Geologie Geotehnică Geodezie
- Hidrotehnică
- Nave Avioane Armată
- Termotehnică
- Știință Tehnică
- Socio-Umane
- Artă
- Bibliofilie
- Sport
- Cărți Poștale Vederi Ilustrate
- Religie
- Cărți Pregătire Teste
- Literatură
- Medicină
Socio-Umane
Freibeuter. Vierteljahreszeitschrift Fur Kultur Und Politik, Nr. 64
Autori: Klaus Wagenbach, Barbara Sichermann, Heinrich v. Berenberg
An: 1995
Oraș: Berlin
Număr pagini: 156
Copertă: Brosata
Freibeuter. Vierteljahreszeitschrift Fur Kultur Und Politik, Nr. 64
Autori: Klaus Wagenbach, Barbara Sichermann, Heinrich v. Berenberg
An: 1995
Oraș: Berlin
Număr pagini: 156
Copertă: Brosata
Științele sociale se constituie dontr-un complex de discipline științifice, al cărui subiect este societatea în toate manifestările vieții sale și o persoană că membru al societății. Științele sociale includ astfel de forme teoretice de cunoaștere precum filosofia, sociologia, științele politice, istoria, filologia, psihologia, studiile culturale, jurisprudența (jurisprudența), economia, istoria artei, etnografia (etnologia), pedagogia etc.
Anticariat Odin va oferă în cadrul categoriei Socio-Umane următoarele subcategorii: Filozofie, Politologie Diplomație, Psihologie, Sociologie Media Junarlism, Pedagogie, Economie Marketing Management, Drept Criminalistică, Logică, Antropologie Etnografie.
Cel mai important subiect de cercetare în științe sociale este societatea, care este considerată o integritate istorică în curs de dezvoltare, un sistem de relații, forme de asocieri de oameni care s-au dezvoltat în procesul activității lor comune. Prin aceste forme, este prezentată interdependența cuprinzătoare a indivizilor.
Fiecare dintre disciplinele de mai sus examinează viața socială din unghiuri diferite, dintr-o anumită poziție teoretică și de viziune asupra lumii, folosind propriile sale metode de cercetare specifice. Astfel, de exemplu, în instrumentul de cercetare al societății se află categoria „putere”, în virtutea căreia apare că un sistem organizat de relații de putere. În sociologie, societatea este considerată că un sistem dinamic de relații grupuri sociale diferite grade de comunitate. Categorii precum „grup social”, „relații sociale”, „socializare” devin o metodă de analiză sociologică a fenomenelor sociale. În culturologie, cultura și formele sale sunt considerate că fiind valoare aspect al societății. Categoriile „Adevăr”, „frumusețe”, „bine”, „beneficiu” sunt modalități de studiere a fenomenelor culturale specifice. Folosind categorii precum „banii”, „produsul”, „piața”, „cererea”, „oferta” etc., explorează viața economică organizată a societății. Studiază trecutul societății, bazându-se pe diverse surse conservate despre trecut, pentru a stabili succesiunea evenimentelor, cauzele și interacțiunea acestora.
În antichitate, majoritatea științelor sociale (sociale și umanitare) erau incluse în filozofie ca formă de integrare a cunoștințelor despre om și societate. Într-o oarecare măsură, putem vorbi despre separarea în discipline independente a jurisprudenței (Roma antică) și a istoriei (Herodot, Tucidide). În Evul Mediu, științele sociale s-au dezvoltat în cadrul teologiei că o cunoaștere cuprinzătoare și nedivizată. În filosofia antică și medievală, conceptul de societate a fost practic identificat cu conceptul de stat.
În științele sociale că ansamblu de științe sociale în secolele XX. s-au format două abordări: savant-tehnocrat și umanist (anti-om de știință). Tema principală a științelor sociale moderne este soarta societății capitaliste, iar cel mai important subiect este post-industrial, „societatea de masă” și caracteristicile formării sale.
Acest lucru conferă acestor studii o aromă futurologică clară și o pasiune jurnalistică. Evaluările perspectivei de stat și istorice ale societății moderne pot fi diametral opuse: de la previzionarea catastrofelor globale până la prezicerea unui viitor prosper și stabil. Sarcină de perspectivă mondială o astfel de cercetare este căutarea unui nou scop comun și a modalităților de realizare a acestuia.