- Știință
- Tehnică
- Agrotehnică Utilaje Agricole
- Apicultură
- Autovehicule Locomotive
- Construcții
- Electronică Electrotehnică
- Gastronomie Industrie Alimentară
- Mecanică Hidraulică
- Metalurgie
- Zoologie Zootehnie Veterinară
- Arhitectură Urbanism
- Dendrologie Industria Lemnului
- Croitorie Textile Pielărie
- Ecologie
- Geologie Geotehnică Geodezie
- Hidrotehnică
- Nave Avioane Armată
- Termotehnică
- Știință Tehnică
- Socio-Umane
- Artă
- Bibliofilie
- Sport
- Cărți Poștale Vederi Ilustrate
- Religie
- Cărți Pregătire Teste
- Literatură
- Medicină
Cărți Pregatire Teste
G. Calinescu. Intre Apollo Si Dionysos - D. Micu - Tiraj: 8110 Exemplare
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1979
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 780
Copertă: Brosata
G. Calinescu. Intre Apollo Si Dionysos - D. Micu - Tiraj: 8110 Exemplare
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1979
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 780
Copertă: Brosata
G. Calinescu Intre Apollo Si Dionysos - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1979
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 782
Copertă: Cartonata
G. Calinescu Intre Apollo Si Dionysos - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1979
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 782
Copertă: Cartonata
Gandirea Si Gandirismul. Momente Si Sinteze - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1975
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 1041
Copertă: Brosata
Gandirea Si Gandirismul. Momente Si Sinteze - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Minerva
An: 1975
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 1041
Copertă: Brosata
Istoria Literaturii Romane (1900-1918) I, II - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Didactica Si Pedagogica
An: 1965, 1964
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 222+206
Copertă: Cartonata
Istoria Literaturii Romane (1900-1918) I, II - D. Micu
Autor: D. Micu
Editura: Didactica Si Pedagogica
An: 1965, 1964
Oraș: Bucuresti
Număr pagini: 222+206
Copertă: Cartonata
Anticariat Odin include în Categoria Cărți Pregătire Teste următoarele subcategorii: Critică Istorie Literară, Cultură Generală, Limba Română, Limbi Străine.
Critică literară este studiul, discuția, evaluarea și interpretarea formală a textelor literare. Ca activitate conexă istoriei și teoriei literare, poate lua forma unor cronici de întâmpinare, articole (pentru uzul unui public mai larg), eseuri, studii sau cercetări academice. Conform Johns Hopkins Guide to Literary Theory and Criticism, critică literară poate fi considerată chiar drept aplicație a teoriei literare. Istoria literaturii se referă la evoluția artei scrisului, din momentul apariției primelor texte literare și până în zilele noastre. De-a lungul acestei evoluții, genurile literare s-au înscris în diversele curente literare care s-au succedat și prin care literatură devine corelată cu istoria.
Termenul cultură generală se referă la cunoașterile de orice natură pe care un individ le posedă. Acest concept este parte a proiectului umanist, care își are originea în paideia greacă, tradusă de Marco Tullius Cicero sub titulatura de Humanitas și care s-a unificat, în timpul Renașterii, cu artele liberale. Proiectul unei culturi generale este legat intrinsec de reflecții asupra naturii umane, fie concepută că natură umană fie că ceva de dincolo de naturalitatea culturii (sau a unei "a două natură"). În timpul Epocii Clasice, cultură generală a constituit idealul omului onest. "Problematica culturii generale constă în ceea ce am putea denumi drept "criză a educației" Hannah Arendt.
Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistică comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată că limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă (inclusiv sub denumirea de „limba moldovenească”).
Prin limbă străînă se înțelege o limbă care, pentru vorbitorul avut în vedere, nu este limba să maternă. Prin generalizare, o limbă care nu este vorbită în mod curent într-o comunitate (țară, regiune) este numită și ea „limbă străînă”, de exemplu, în România limba franceză este o limbă străînă. Cele mai multe școli din lume au în programă și cel puțîn un curs în care se predă o limbă străînă. În majoritatea țărilor programele de învățămînt prevăd că prima limbă străînă să se predea începînd din ciclul primar sau gimnazial. În unele țări (Luxemburg, Norvegia, Malta) cursurile de limbi străine încep o dată cu învățămîntul primar, la vîrsta de 6 ani. În Europa aproape toți elevii învață cel puțîn o limbă străînă că parte a învățămîntului obligatoriu, cu excepția elevilor din Irlanda, unde se predau atît irlandeză cît și engleză, dar nici una dintre acestea nu este considerată limbă străînă.