Aici cred că putem povesti toată istoria omeniriii și încă puțin. Sună exagerat ca introducere pentru croitorie? Eu cred că nu, deoarece nu este nimic mai civilizator decât veșmântul, să ne amintim de povestea biblică a părinților noștri, Adam și Eva, care prin mărul cunoașterii descoperă nevoia de a se acoperi unul în prezența altuia. Însă hainele au mai mult decât păstrarea modestiei, desi sunt secole în care aceasta era intens discutată în raport cu hainele destinate sexului slab și predispus ispitei, piele de animal descoperite în morminte antice, sau pânza folosită la mumiile faraonilor ne spun câte ceva despre utilizările practice și sacre ale veșmintelor primitive. Analiza chimică textilă ne spune că strămoșii noștri puteau să împletească, să brodeze și uneori chiar să țeasă diverse plante și fire de origine animală cu culori din insecte sau ierburi. Se cunosc tehnici de vopsire a textilelor de pe vremea Imperiul Olmec și chiar Maya. Un exemplu ar fi o pălărie în patru colțuri în culori luxuriante de negru, roșu și galben conservată perfect datând din perioada 500-900 î.Hr. aparținând culturii Huari. Dar aceasta era mai mult cu funcție de status, decât utilitară, fapt care ne reprezintă și pe noi astăzi prin cultul brandurilor de lux, aparnet așchia niciodată nu sare departe de trunchi.

Primii oameni care aparțineau triburilor de vânător-culegători ar fi început prin a prelucra piele de animal. Aceaștia aveau ca scop primordial supraviețuirea, ferirea de frig și alte intemperii ale naturii. Încălțări și haine din blană ar fi asigurat vânătorilor un avantaj în plus în expedițiile lor mai ales în sezoane reci când ceilalți prădători erau mai absenți. 

Epoca agriculturii a adus cu ea inovații enorme, dar mai ales în domeniul textil. Războiul de țesut și torsul se dezvoltă în acest context permițând o oarecare diversificare, desi pielăria rămâne la baza ținutelor vestimentare. Cu timpul ușor ușor vor apărea broderii colorate pe veșminte atât la bărbați cât și la femei, chiar și broderii pentru decorarea locuinței. Impactul economic al dezvoltării textilelor este fără doar și poate cu reverberații sociale, exemplul cel mai bun fiind bumbacul. Aducător de profit atât în Europa cât și Statelor Unite va fi tot timpul pătat de istoricul sclaviei. Deprecierea lui la bursă ca și sector are cauze directe chiar și asupra continentului. Cu toate astea nu putem uita de capriciile modei și de statornicia eleganței. Aceste două concepte deși schimbătoare în formă rămân constante în mentalul colectiv. Cât de importantă era garderoba Elisabetei I a Marii Britanii, Regina Virgină. Atât de important încât avea un palat separat. Sau cât de mult a influențat Ludovic al XIV-lea Franța prin dorința sa de a purta numai haine croite și lucrate local, Franța de astăzi. Să spunem că Parisul, capitala modei nu e o coincidență gratuită. 

Inovația industrială duce la democratizare materialelor și implicit a modei. Ingineria Tăbăcirii, Chimia Lânii și înțelegerea ei, Filatura De Bumbac, Incleierea Urzelilor, Reologia Pielii Si A Inlocuitorilor De Piele, Tehnologia Vopsirii Si Imprimarii Textilelor au ca scop aducerea hainelor la banda rulantă pe care o găsim noi astăzi în mall. Mii de modele, tipare și mărimi. Poate pentru noi e cel mai șocant, căci acum 20-30 de ani era aproape de neconceput. Epoca comunistă este marcată de Croitul Si Cusutul In Casă. Fileuri, Macrameuri, Impletituri Croșetate erau standardul casei pentru orice gospodină care se respecta. Îmbrăcămintea croșetată și tricotată era un soi de mod de a contracara depresia la lipsurile vădite ale sistemului. Toată lumea lucra cu lână, fie impletit, fie croșet. Era un motiv de clacă și întâlnire între femei, mai ales la apariția copiilor. Mașina de cusut, de asemenea, era o mană cerească în gospodărie, ca mod de diverseficare a trusoului sau ca mod de a câștiga un venit suplimentar. Modelele De Broderie și Tablouri In Goblen sunt adevărate opere de artă și acum, destinate unor mâini migăloase și răbdătoare.

Dacă ai vrea să înveți cum să împletești, să croșetezi sau să brodezi, poți să vii la noi să descoperi modele atât clasice cât și moderne. Timp să ai că în rest avem noi resurse.